Lilypie Fourth Birthday tickers

Lilypie Fourth Birthday tickers

luni, 10 iunie 2013

Educatia muzicala timpurie...la ce este buna?

Mie imi place muzica. Inca de cand eram in burtica ma impingeam si ma agitam cand mami asculta muzica, in special Concertul pentru pian nr 21 al lui Mozart.
Va intrebati daca si acum il prefer? Nu pot sa va spun sigur decat ca la cateva zile dupa ce m-am nascut, deschideam larg ochii si ascultam cu atentie ce se intampla, apoi imi fluturam manutele cand parintii mei imi puneau acest fragment.

Nu, nu sunt un geniu muzical pentru ca am ascultat Mozart in uterul mamicii, si nu, nu cant la pian sau la cimpoi la trei ani.
Dar stiu ca imi zbarnie urechile cand tati asculta Gorgoroth fara casti si urlu cat pot de tare "tatiii, s-a stricat calculatorul!", stiu ca la Learn With Music ma duc disperata sa nu pierd nici cea mai mica secventa, iar cand ascult muzica "clasa" e clar ca ma agit, dansez sau dirijez.

Hai sa vedeti cum si-au dat seama parintii mei ca ceva se intampla intre muzica clasica si nevoia mea muzicala.
Ne-am intalnit intamplator cu cateva eleve de la liceul de muzica in centrul vechi, dupa gradinita.
Pentru ca inainte cu o saptamana in acelasi loc am intalnit un saxofonist pe care l-am ascultat timid dintr-un colt, de data asta am fost in extaz ascultandu-le pe fete. Totul imi placea: instrumentele, cutiile acelea ciudate in care le tineau, fetele si muzica.
Ce sa mai, m-am lipit efectiv de ele si am asteptat pana s-a terminat toata demonstatia lor.



La Ateneu, in stagiunea ce tocmai s-a incheiat, s-a desfasurat programul de educatie muzicala pentru copii Clasic e Fantastic. A fost o optiune pentru parintii mei mult mai elaborata a unui program muzical care sa-mi permita sa descopar cat mai multe fatete ale muzicii, decat tot ce testasera pana acum.

Mai jos am sa va postez cateva poze cu mine la spectacol, la Ateneu.






Cand a inceput orchestra sa cante, am ramas muta de uimire: puteti vedea pe fata mea cum muzica parca ma transpusese intr-o transa. Era mult pentru mine, cladirea, decoratiunile, scaunele de catifea si toata atmosfera aceea.



Si nu intamplator spectacolul era despre Chopin, a carui muzica ma linisteste mereu.

Deja dupa cateva demonstratii, eram activa si imi incepusem deja cariera de dirijor, balerina, dansatoare remarcata de mazurka si polonesa.
Aaaa...si am invatat sa numar corect timpii mazurkai.... 1, 2, 3...1, 2, 3


Ce se intampla atunci cand expui copiii de pana in sase ani la muzica si in general culturii muzicale? Apoi, un domn inteligent, pe nume Howard Gardner, psiholog la Harvard, afirma ca inteligenta muzicala este la fel de importanta precum inteligenta matematica, logica, lingvistica, spatiala, kinestezica, interpersonala si intrapersonala.
Pana in sase ani, asa cum toti copiii au un potential lingvistic prin care isi pot insusi limba materna (si nu numai), la fel au un potential muzical prin care pot invata sa cante si sa inteleaga cultura muzicala din care fac parte si sa se exprime emotional prin muzica.
Prin expunerea la muzica, se creaza reprezentari mentale extrem de importante care structureaza realitatea interioara a copilului permitandu-i acestuia sa performeze muzical (prin achizitia sunetelor si procesarea lor).
Un alt aspect tine de angajarea copilului in muzica prin dans/miscare si voce. Acestea sunt predominant kinestezice si presupun achizitiile "tehnice".
Prin joc, copilul experimenteaza si descopera lumea. O insuficienta expunere la muzica a copilasului in primii ani de viata poate duce la atrofierea potentialului muzical. Jocul muzical va fi saracacios si il va priva pe copil de elemente importante ce tin de cultura muzicala din care provine, de abilitati auditive, kinestezice ce ii pot imbogati realitatea interioara.
Thomas Armstrong spunea ca inteligenta se structureaza participand la activitati culturale valorificate de societate, mai ales in perioada copilariei timpurii.
Asa ca, dragi copii, mergeti la hora cu parintii vostri, dansati si cantati cat va tin plamanii!

Pupici, pupici,
Sofia.